clutching pictures

Draft of Project Proposal

dragă chișinău,

nu mi-e deloc dor de tine, pentru că aici e totuși mai răcoare, apa din lac este potabilă, berea este ieftină și sănătoasă. but there I am, still working for you.

paaaa!

Denumirea proiectului
www.pasageri.md

Echipa
1. Web Development & Graphic Design: Sandu Cojocari, Ion Dodi, Dumitru Belous, Eugen Bâbâlici.
2. Business Advising: Sergiu Cibotaru, Ion Dodi, Eugen Bâbâlici.
3. Social Development & Integration: Irina Breahnă, Adriana Pânzaru.
4. Visionary: Ana Gurău.

Conținutul propunerii de proiect:
1. Filosofia și obiectivele proiectului
2. Descrierea problemei
3. Soluții. www.pasageri.md: prezentare, modalitate de utilizare, avantaje.
4. Posibilități de dezvoltare și integrare a proiectului.

p.s.: efectele speciale urmează.

how's your research going?

în continuarea studiului de caz pentru teza de licenţă, m-am bucurat să aflu recent de iniţiativa unor prieteni din Chişinău de a organiza Social Innovation Camp, pentru care am înaintat ideea unui proiect web 2.0.

sunt multe lucruri care mă deranjează la acest oraş, şi n-aş vrea să ţin la el doar pentru că îmi place să cred că e "al meu". pentru SI Camp, am încercat să aleg o singură problemă, dar aceasta s-a dovedit a fi plurivalentă, necesitând, prin urmare, un set întreg de soluţii.

mobilitatea este unul dintre elementele vitale pentru un oraș; în chișinău, totul pare să adoarmă după ora 23:00 - nu mai circulă decât taxiuri și autoturisme particulare. eu trebuie, de cele mai multe ori, să am grijă să plec acasă înainte de această oră, din simplu motiv că nu am chef să cheltui pe taxi. acest efort mă frustrează și mă obosește.

cred, de aceea, că transportul public de noapte ar fi o soluție și, deși mi s-a reproșat că lumea de prin cluburi va continua să comande taxi, eu aș merge bucuroasă acasă cu troleul și sunt convinsă că mulți ar face la fel. after all, sunt banii de o băutură în plus on a friday night :)

care e, în general, problema noastră cu troleele și autobuzele? faptul că se mișcă greu? nu neapărat. maxitaxi-urile opresc la orice pas, enervează pe toată lumea și produc o mulțime de accidente.

faptul că „put”? no way! vara în microbuze - a no go. în plus, troleele și autobuzele sunt incomparabil mai spațioase.

m-am gândit că, de fapt, ceea ce nu ne place la trolee și autobuze, e că trebuie să le așteptăm mai mult. de ce? logic, sunt mai puține, circulă mai rar (respectiv, poluează mai puțin, both chemically and phonically).

pentru că moldova este una dintre țările cu cel mai rapid internet din europa (ceea ce demonstrează popularitatea acestuia), un proiect IT ar rezolva cel puțin un aspect al problemei (odată ce introducerea troleelor de noapte ține exclusiv de competența APL). mai exact, este vorba de o hartă interactivă a chișinăului și a rețelelor de transport public, pe care utilizatorul să poată vizualiza poziția mijlocului de transport în timp real, precum și orarele de circulație ale autobuzelor și ale troleelor.

platforma poate fi, în mod evident, dezvoltată, pentru a oferi și alte informații orășenilor. ideea rămâne însă de a-i motiva pe aceștia să utilizeze transportul public și de a le creea mai multe posibilități de mobilitate.

SI Camp poate să-mi ofere oportunitatea de a anima acest proiect.

the veins of which have broken me down

vara e frumoasă numai noaptea, iar clujul e cel mai frumos vara.

senină și tristă, îmi voi fi băut și-acest pahar, și-apoi mă voi fi cărat de-aici.

te-am locuit suficient, totuși. te cunosc prea bine și tocmai de-asta mă voi întoarce, implorând căldură.

cred c-am fost un orășean responsabil. pups!

I can’t control you, I don’t know you well

psih

8 - m-am trezit. în mănăștur. am vorbit cu ryjyk. am întârziat la conferință.
10 - am pornit pe jos spre centru. am trecut pe-acasă. m-am schimbat.
11 - am băut cafeaua în flowers, cu ancuța. am pus să cânte last.fm.
12 - am mers la școală, la lansarea de carte a unui filosof maghiar.
13 - am mers la teatrul național. am luat programul „zilei porților deschise”. am stat de vorbă cu george.
14 - m-am întors în flowers. am fumat. am primit de la anca o cutie metalică în care au fost țigări de foi cu aromă de cireșe, pe care o voi transforma în portcigar.
14.30 - m-am întors în mănăștur după calculator. am mai trecut o dată prin flowers și l-am lăsat acolo.
16 - m-am întors la teatru. am asistat la altă lansare de carte, a lui adrian marino.
17.30 - am băut un ceai la cărturești, în teatru. cu george.
18 - încă la teatru. am văzut „visul unei nopți de vară”, repetiție cu public. m-am plictisit.
19.30 - am pornit spre flowers. în „sora” nu era redds, am căutat în alte 3 magazine. am găsit pe memo, colț cu emil isac. am cumpărat. două.
20 - am ajuns în flowers. mai erau flore și neli. și cățelul. a fost și octav.
21 - încă în flowers. am pus lumânări și am stins becurile. au venit mulți oameni. a venit și cristina.
22.30 - am mers cu flore și cățelul la creperie. am început să jucăm. cu neag, maxi, neli și octav. george s-a uitat la meci.
23.30 - adormeam. încă în creperie.
24.00 - am venit acasă. am pus mașina de spălat, soba și boiler-ul. am net, stau pe pervaz. vorbesc cu gila.
3.00 - încă pe net, ca tembela. fumez. e 4.00.

închis

aici e încă muzică și fum. după geam e arhitectura.

cel mai mult, îmi doresc să nu ajung a-mi regreta niciodată singurătatea :)

emi berczi

mica mea problemă cu frigul de acasă s-a transformat, în sfârșit, într-o lâncedă și amețitoare răceală, cu puțină febră, o stare dulce, continuă de somnolență, și tone de plapume, în care mă ascund complet, ca să mă încălzesc de la expirație. aș dormi o veșnicie. aș visa fațade din cluj, din bruges, ciocolate calde cu frișcă și țigări de foi cu aromă de cireșe.

dar trebuie să povestesc despre emi.

”sunt trei cărți de filosofie, pe care trebuie să le citești. and you're gonna be all done, all good. critica rațiunii pure, fenomenologia spiritului și ființă și timp.”, mi-a spus ea acum 3 ani, când tocmai începusem facultatea.

tot de la emi am aflat tons of priceless inside info despre școală, profesori, seminariști, cursuri, filosofi, cluj, localuri din cluj, anticariate și magazine; am aflat de last.fm și de flowers, de clap your hands say yeah, de hannah arendt și, mai ales, de o mulțime de alți oameni frumoși. emi, probabil fără să fi vrut neapărat, este sursa accentului meu ardelenesc, de care sigur nu voi mai scăpa niciodată.

în schimb, tot ce-am putut eu face pentru ea a fost să-i aduc de-acasă, când îmi aminteam, biscuți de ovăz sau covrigei cu mac, și țigări (când mai era voie să treci cu un cartuș). n-am citit decât jumătate din critică, 70 de pagini din heidegger, iar de hegel nici nu m-am atins.

brb

mi-am amintit zilele astea de o celebră caricatură a cetățeanului dependent de internet: prinzând literalmente rădăcini în fața calculatorului. apu eu-s tot cam așa.

în casa mea nouă din cluj (care e, de fapt, destul de veche, dar bine păstrată și, cum s-ar zice, ultra-centrală) n-am net decât dacă mă instalez pe pervazul uneia dintre ferestre și mă conectez la o rețea cu nume dubios. în schimb, casa e plină de tot felul de minunății, dintre care, trebuie să recunosc, m-au impresionat sobele cu lemne, mașina de cusut și.. câinele vecinilor.

dar nu aici este tocmai cea mai mare problemă.

am povestit mai multor prieteni ce cred despre viețile mele paralele, cea de acasă și cea de la cluj: joc două roluri, sunt doi oameni, pe scurt, am două vieți. ultima, însă, se va încheia probabil foarte curând, iar eu mă simt de parcă aș fi aflat că am cancer în metastază și știu exact până când mai am de trăit: 2-3 iulie, 2010.

cred că prietenii mei din chișinău trebuie să afle, în sfârșit, câte ceva despre cei din cluj. george. îmi împrumută cărți, nu și-a luat licența în filosofie și este din bucurești. datorită lui, am casa cea nouă despre care v-am povestit.

va urma!

despre ce se mai întâmplă prin oraş

murdar şi lipicios, oraşul meu cu umeri gri de praf, iese câte puţin din iarna asta, atât de lungă. nu ştiu care sunt strategiile direcţiilor de salubrizare, dar în fiecare an, când se topeşte şi ultima zăpadă, chişinăul este greţos.

dar eu îl iubesc necondiţionat, aşa că îl colind dintr-un capăt în altul, cu maşina şi pe jos, cu treburi de la servici, întâlniri cu prieteni, cumpărături şi pierdere de vreme.

ce se mai întâmplă? păi, în afara turului ambasadelor (despre care poate merită a fi scrise mai multe) pe care îl fac de două săptămâni, a mai avut loc lansarea "nekrotitanium" a planetei moldova şi avanpremierele chiştv. e ok - puţin prilej de discuţii în această infinită plictiseală urbană.

altfel, pulsul oraşului nu mai este dat decât de agitaţia jurnaliştilor, de ambuteiaje, de traficul pietonal din piaţa centrală şi de cel de pe internet.

bună treabă! aşteptăm cu smerenie sfânta zi de duminică, 28 şi apariţia următorului reportaj a lui andrei bolocan.