Biblioteca de Filosofie (III)

iar m-am trezit prea târziu. dar am alergat, în nebunia mea, la bibliotecă. o colegă mi-a spus că i s-au împrumutat câteva cărți pentru vacanță și m-am dus și eu să cer.

„dar dumneavoastră, domnișoară, aveți permis temporar. sunteți din republica moldova..”

„da, știu, dar m-am gândit că ați putea totuși să-mi permiteți. eu rămân în cluj în vacanță.”

„îmi pare rău, domnișoară. sărbători fericite.”

fericite, my ass. mi-o venit să plâng, blia! să plâng pentru tot ceea ce pretind că sunt și pentru tot ceea ce sunt de fapt. pentru un bibliotecar care nu face decât să respecte un regulament cretin, pentru angoasa pe care mi-o creează mie și multor altora o condiție stupidă. copilul supărat din mine ar fi vrut să strige: „știți cine-i tata meu?” și să arate limba.

de ce să stea cărțile acolo pentru două săptămâni degeaba, blia? sunt acolo în calitate de resurse pentru studenți, suca. normal că voi găsi pe net ce-mi trebe, dar m-a obosit atât de tare toată povestea asta.

'fuck the system' e o huinea. the system always fucks you back.

Strilk

In Cluj(es)

se-apropie vacanța. în acest an, otilia a decis, cu greu, să nu meargă acasă de sărbători. câtă indolență! iarna vin acasă o grămadă de prieteni, care au atâtea povești de spus. și prietenii de-acolo, de-acasă, cu care să-ți bei într-o veselie toți banii. și să tot râzi. și-apoi, familia! cum și de ce să rămâi singur de crăciun?

otilia are o explicație. sigur are, pentru că ea nu face niciodată nimic fără un motiv anume. nu m-ar mira dacă va sta în cluj doar pentru că.. se simte prea bine acolo. are ea o „teorie” a orașului acoperit de-un capac de sticlă, pe care, mai nou, a dezvoltat-o până la cea a unui bibleou, în formă de glob, în care ninge când îl agiți. ăsta e clujul în mintea ei acum: mic, rotund, încapsulat și alb. iar apartamentul ei de pe titulescu numărul 16 e o capsulă ultimă, în care poate sta pe întuneric în bucătărie, sorbind încet din cana ei mare cu lapte.

nici eu n-o înțeleg foarte bine pe otilia. mai ales când spune că ar găti ceva pentru prieteni, sau când se plânge că biblioteca de filosofie va fi închisă pe toată perioada vacanței. în planurile ei, otilia va scrie o licență despre locurile în care te simți acasă, iar în vise (văzute cu ochii deschiși, pentru că ea nu mai visează nopțile demult) va merge la paris și la oxford, iar apoi ar schimba soarta lumii, cultivând marțipan sau administrând o cafenea.

mai devreme sau mai târziu, bibelourile se sparg :)

telecrap

nouă ore! nouă ore din viața mea prețioasă, petrecute într-un autocar infect, unicul autocar de pe ruta piatra neamț - cluj. care rută are barely 300 km și poate fi parcursă, în mod NORMAL, în maxim șase ore.

în schimb, piatra neamț are pârtie de schi, telegondolă de aproape un kilometru și telescaune, ultraperformante. construite toate cu tehnică și de către muncitori din austria.

guuuuys, what about building your fuckin' railway first? or settling some acceptable bus operators? adică, pontu din teleatracțiunile voastre turistice, dacă nimeni nu poate ajunge în mod decent în orașu vostru?

pontu din banii pe care îi aruncați pe beculețe, energie electrică și alte elemente cretine de urbanism, dacă eu tre să pierd o zi ca să ajung acasă, după ce am avut ocazia de a le admira? piatra neamț, reședință de județ, cu autogară mai proastă ca-n turda! sau reghin.

moldoveni. some things never change. i'm not gonna care about your lighted wreaths, even if they form the word 'infrastructure'. and ya, when i have to leave cluj again, i'll think twice. and then decide not to go anywhere.

beculețe sh muzică în spațiul public urban

așa m-am săturat de „dibeiturile” estea social-politice din fiecare an.

(blia): este corect sh justificat să sărbătorim 1 decembrie.

normal că pentru RM asta nu poate avea și nici nu tre să aibă statut de sărbătoare națională, tocmai de aceea, tuturor reprezentanților de extreme (de la noua dreaptă sh până la tot felu de bloggeri ruși panicați, din chișinău), un călduros HAI PA!

di ce? deatâta că de la constituirea italiei sh a germaniei încoace, prin conceptu de „național” se înțelege „statal”. or, vorbim aici despre două state independente. și chiar sper că, odată cu trecerea timpului, cei cărora le place să se considere „unioniști” să devină din ce în ce mai puțini.

faptu că eu, în Ro, pot alege cum să vorbesc: așa ca ei să mă înțeleagă sau, dimpotrivă, ca ei să nu priceapă absolut nimic; precum și faptul că eu îi numesc „ei”, demonstrează de ce o eventuală „unire” nu mai reprezintă an issue. nu pledarea pentru aceasta este mesajul din spatele celebrării zilei de 1 decembrie.

așa că, (blia): este corect sh justificat să sărbătorești un eveniment din trecut. mai ales dacă acesta a fost atât de important. argumente sunt o grămadă. toate sărbătorile asta înseamnă. da' eu vă propun asta:

„De multe ori, participand la manifestari simbolice, uitam tocmai sensul profund a ceea ce aniversam. Aceasta manifestare la care participam acum incearca sa ne readuca in minte momentul prezentarii credentialelor de catre delegatii din Transilvania, din Banat, din Crisana, din Maramures, precum si din Tara Romaneasca si Moldova, veniti la Alba Iulia in 1918.

In fond, ce au insemnat aceste credentiale, documente care sunt pastrate cu pioasa grija chiar in acest muzeu? Ce inseamna aceste inscrisuri? Poate putini stiu si poate pe putini ii mai intereseaza cu adevarat. Ele contin semnaturile unor tarani, muncitori, intelectuali ai poporului roman care aveau incredere si isi exprimau increderea in cei care urmau sa-i reprezinte si in ceea ce urmau sa consfiinteasca: unirea intr-o singura tara a romanilor care traisera despartiti de hotare si stapaniri straine. Conducatorii lor au urmat cu sfintenie acest mesaj al credentialelor.” (Emil Constantinescu, 1999)

good fun times

heya, mates. how'ya doin'?

i just thought, you know. what's more important than ..

friends?

Biblioteca de Filosofie (II)

ce m-am distrat azi în bibliotecă.

dintre toți filosofii, cel mai mult îmi displăcea hegel. acum, îmi displace și schopenhauer, dar acesta își merită respectul măcar pentru faptul că este distractiv.

schema funcționează cam așa: iei din Kant numai ceea ce ai înțeles (prostule!), ignorând restul cu expresii mărețe, de genu „și aici a fost marea greșeală a acestui mare spirit” și trântești, în completare, tot felul de „chestii” din filosofia hindusă, upanișade și alte minunății. de la tine nu pui nimic, dar ai, în schimb, obtuzitatea de a accentua faptul că, citez: „nici această concepție nu este deloc nouă. încă heraclit ...”

schopenhauer este un clovn. asta am scris, cu litere mari, pe partea de sus a foii pe care luam notițe. în final, am decis că ar fi cazul ca cineva să inventeze un cocktail din bere și lassi, care să, you know, poarte numele marelui filosof.

Otilia Brockhaus. Multiplicități constituante ale conștiinței (Bewusstseinmannigfaltigkeiten)

expresia (spumantă) am preluat-o de la bunul edmund husserl, care, în germană, i-a spus cu un singur cuvânt și care vrea să desemneze acele structuri constituante ale ego-ului transcendental.

nu tocmai despre fenomenologie va fi vorba aici. îmi asum faptul că se prea poate să existe deja profesori de prin state, care să fi înaintat propunerea de a trata despre personalitățile noastre virtuale: despre acele constructe, la care fiecare dintre noi lucrează, contribuind cu informație, imagini, activitate și disponibilitate online.

(textul se află în construcție. continuă.)

imagine: kate gibb. courtesy of big active.

Meeting Place

îmi place atât de mult
ușurința cu care mă-ndrăgostesc

n-am noroc la risc,
dar cred că viața e, în general, prea bună cu mine

mr. freeman, dan perjovschi și știrile
nu sunt decât interese de disciplină

la fel ca și toate celelalte
probleme ale lumii

eu n-am chef decât să plutesc senină
într-un pahar de cuba libre proaspăt

Stepped Out

de ceva vreme, nu-mi mai vine să scriu. și sunt atâtea noutăți care mi se întâmplă, încât îmi vine să urlu la mine: băăăi, care ți-e problema??

a, ok. n-ai de lucru. so fuckin' what? stai liniștită! măcar o lună, da?

sau poate n-ai mai fost de două săptămâni acasă.. but that's okay, and you know that. uite, mama e pe mess și îți zice din status că „a venit toamna”.

iar aici e prea frumos, mai ales noaptea, după ploaie. e proaspăt și eu merg apăsat pe avram iancu. ascult idm și-mi amintesc tot felul de prieteni, zâmbesc și mă ascund în fular.

totuși, clujul e cel mai hot boyfriend pe care l-am avut vreodată!